Instalație audiovizuală interactivă - 'Dincolo de lumină'

     Proiectul Dincolo de lumină pornește de la explorarea fotografică în infraroșu a mediului acvatic, concentrându-se asupra plantelor, algelor și mișcării apei. Imaginile rezultate prin utilizarea filmului infraroșu analogic dezvăluie aspecte ale lumii vizibile care scapă percepției obișnuite, modificând raporturile dintre forme, texturi și tonalități. În instalație, aceste imagini devin punctul de plecare al unui proces care depășește limitele fotografiei ca obiect vizual.
     Imaginile sunt transformate în semnale sonore prin intermediul unor algoritmi de codificare și transmise de la un dispozitiv de redare către un sistem de recepție. Un difuzor direcțional, construit într-o incintă conică, emite semnalul, captat de un microfon conectat la un al doilea computer. Aici, sunetul este decodat, iar imaginea este reconstruită progresiv pe un ecran. În paralel, un alt ecran prezintă imaginea originală, menținută pe durata transmisiei corespunzătoare.
     Cele două imagini — sursa și rezultatul recepției — formează un raport vizual între original și reconstrucție, între informația codificată și forma ei recuperată. Imaginea nu este transmisă ca atare, ci convertită într-un alt tip de semnal, supus condițiilor concrete ale propagării și recepției. Sunetul devine astfel un mediu de transport al informației vizuale, iar procesul de decodare face perceptibilă relația dintre imagine, semnal și date.
     Instalația propune o deplasare între medii: de la fotografie la cod, de la cod la sunet și de la sunet înapoi la imagine. Acest traseu pune în discuție stabilitatea imaginii și condițiile în care ea poate fi transmisă, reconstituită și recunoscută. Diferențele dintre original și copia recepționată nu sunt doar posibile imperfecțiuni tehnice, ci pot deveni urme vizibile ale procesului de transfer.
     În acest context, titlul Dincolo de lumină trimite atât la explorarea fotografică în infraroșu, cât și la trecerea imaginii dincolo de mediul său inițial. Ceea ce începe ca înregistrare a unui peisaj acvatic continuă sub forma unui semnal sonor și reapare ca imagine pe un alt ecran. Între cele două reprezentări se desfășoară un proces invizibil în sine, făcut perceptibil prin relația dintre dispozitive, sunet și imagine.
     Vizitatorul întâlnește astfel nu doar două versiuni ale aceleiași imagini, ci și urmele unei transformări: o imagine care traversează un alt mediu pentru a deveni din nou vizibilă.